Cheltuielile Fondului de investiții publice (PIF) al Arabiei Saudite au reprezentat circa un sfert din cele 124 de miliarde de dolari investite în 2023 de fondurile suverane la nivel global, arată un raport publicat la 1 ianuarie, transmite Reuters.
Programul ar urma să fie implementat în perioada 2024-2030, adică începând de anul viitor, care este unul multi-electoral.
Resurse financiare sunt, tehnologia necesară există și ea, experți avem, și totuși România încă este cu mult în urma altor state membre în ceea ce privește digitalizarea comunitaților și implementarea conceptelor de smart city. Problemele sunt însă altele.
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunțat, miercuri, că valoarea investițiile publice în primele opt luni ale anului a ajuns la 24,7 miliarde de lei, precizând că acesta reprezintă un maxim istoric.
Guvernul vrea să extindă lista beneficiarilor și a tipurilor de proiecte care pot beneficia de finanțare din partea viitorului Fondul de Dezvoltare și Investiții ce va fi gestionat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).
Locuitorii Capitalei vor putea propune și vota online proiecte de investiții publice care să fie implementate de Primăria București cu bani de la bugetul local, după modelul introdus în premieră la Cluj-Napoca de primarul Emil Boc. Dintre propunerile cetățenilor, Primăria va selecta, în urma votului bucureștenilor, 20 de proiecte în valoare totală maximă de 4 milioane euro. Valoarea unui proiect nu poate depăși 200.000 de euro.
Legea achizițiilor publice va fi modificată din nou, după ce noul sistem al achizițiilor a intrat în vigoare în luna mai anul trecut. Guvernul va iniția discuții cu Comisia Europeană pentru a aduce modificării Legii, cu argumentul că trebuie să accelereze unele investiții strategice.
Investițiile publice au coborât, după opt luni, în principal din cauza slabei absorbții a fondurilor europene. Însă, ceea ce pare o problemă pentru economie este un ajutor pentru Guvern, care poate, astfel, să atingă ținta de deficit, mai ales după ce în zona salariilor a fost, deja, nevoie de 4 miliarde lei în plus față de anul trecut.
Studiul de prefezabilitate nu va mai fi obligatoriu pentru investițiile publice noi de peste 30 milioane lei, studiul de fezabilitate va include minimum 2 scenarii, iar indicatorii proiectelor vor fi împărțiți în 3 categorii. Acestora li se adaugă alte modificări substanțiale pregătite de Guvern pentru documentațiile tehnico-economice.
A doua rată de creștere economică în următorii ani, stabilitatea macroeconomică și reducerile de taxe au fost indicate de ministrul Finanțelor, Anca Dragu, ca principale puncte de atractivitate pentru România. Tăierile de taxe operate anul trecut și cele aflate în pregătire sunt cele mai recente argumente prin care Guvernul vrea să îi atragă pe investitorii instituționali nerezidenți de portofoliu.
Bugetul a avut excedent de 9,04 miliarde de lei, însemnând 1,28% din PIB, în primele zece luni, cea mai slabă execuție fiind la investiții, unde s-a cheltuit jumătate din fondurile alocate pentru tot anul 2015.